Creșterea economică și prognoze

România, ca stat membru al Uniunii Europene, se află sub influența mai multor factori interni și externi care modelează dinamica sa economică. Pe de o parte, există un potențial de creștere, susținut de servicii, construcții și agricultură; pe de altă parte, provocările – inflația ridicată, deficitul bugetar, incertitudinea politică și tendințele globale – limitează aceste perspective.

Situația actuală: creștere și indicatori-cheie

PIB / ritmul de creștere

• În 2024, România a înregistrat o creștere economică modestă – aproximativ 0,9%.

• Prognozele pentru 2025 prevăd o ușoară îmbunătățire, dar ritmul rămâne sub așteptări. Comisia Europeană estimează creșterea PIB-ului pentru 2025 la circa 1,4%, cu accelerare la ~2,2% în 2026.

• Banca Mondială anticipează o creștere de 1,3% în 2025, urmată de ~1,9% în 2026.

Inflație și politică monetară

• Inflația rămâne una dintre cele mai mari provocări. Estimările sugerează că rata anuală ar putea depăși 6% în 2025, chiar apropiindu-se de 9% în unele scenarii, pe fondul majorării TVA, accizelor și creșterii prețurilor la energie.

• Banca Națională a României menține o politică monetară restrictivă, cu dobânzi de referință ridicate, pentru a ține sub control presiunile inflaționiste.

Deficit bugetar, cheltuieli publice, datorie publică

• Deficitul bugetar a atins 9,3% din PIB în 2024.

• Pentru 2025 se estimează o reducere moderată, dar rămâne ridicat – 8,6% conform Comisiei Europene sau 7,8% după alte evaluări.

• Datoria publică este în creștere, iar costurile de finanțare devin mai mari, ceea ce sporește vulnerabilitatea financiară a statului.

Piața muncii și ocuparea forței de muncă

• Rata șomajului este relativ stabilă și ar putea scădea treptat spre ~5% până în 2026.

• Salariile continuă să crească, însă ritmul lor trebuie temperat pentru a nu amplifica inflația și pentru a menține competitivitatea economiei.

• Prognoze pentru 2025–2026 și mai departe

  Indicator	Prognoză 2025	Prognoză 2026
  Creștere reală PIB	între 1,3% și 1,6% (Banca Mondială, FMI)	accelerare la ~1,9–2,2%
  Inflație (medie anuală)	5–6%, posibil peste în anumite luni	scădere sub 4%, dar încă ridicată
  Deficit bugetar	7,8–8,6% din PIB	reducere posibilă spre ~6–6,5%
  Riscuri	instabilitate politică, implementare lentă a reformelor, șocuri externe, presiuni inflaționiste

  Motoare de creștere și obstacole

  Motoare de creștere

  1. Sectorul serviciilor și construcțiilor, cu rezultate pozitive dacă consumul intern și investițiile revin pe creștere.

  2. Fondurile europene, în special cele din programul de redresare și reziliență, pot stimula infrastructura și tranziția verde.

  3. Reformele fiscale și bugetare, inclusiv creșterea TVA și a accizelor, pot contribui la consolidarea veniturilor statului.

  Provocări și riscuri

  1. Presiuni inflaționiste cauzate de taxe, energie și alimente.

  2. Incertitudine politică și juridică – măsurile de reducere a deficitului și reformele sunt adesea contestate sau întârziate.

  3. Factori externi – dependența de importurile de energie și de cererea din UE expune economia la șocuri globale.

  4. Riscuri fiscale – deficit ridicat, costuri mari cu datoria publică, presiune asupra bugetului.

  România se află, în perioada 2025-2026, într-un moment critic: creșterea economică va fi modestă, iar deși prognozele indică o accelerare în 2026, nivelul rămâne sub așteptările inițiale. Inflația ridicată, deficitul bugetar și instabilitatea politică sunt principalele obstacole.

  Succesul reformelor fiscale și bugetare, gestionarea datoriei publice și utilizarea eficientă a fondurilor europene vor fi decisive pentru stabilitatea și sustenabilitatea creșterii economice. Dacă aceste măsuri eșuează sau sunt amânate, economia riscă stagnare, prețuri ridicate și scăderea puterii de cumpărare.